. Cotoiul din vecini (un British Short Hair Blue – semanand leit cu acela din reclamele la mancare pentru pisici) sarea din balcon in balcon, intrand apoi pe usa de la bucatarie (care ramanea vesnic deschisa). Era bine ingrijit si cu moralul ridicat, dar in cautare de senzatii tari.)
Nastratin se pomeni, a doua zi consecutiv, cu un intrus in casa (desi nu locuia la parter, ci la etajul 5!). Cotoiul din vecini (un British Short Hair Blue – semanand leit cu acela din reclamele la mancare pentru pisici) sarea din balcon in balcon, intrand apoi pe usa de la bucatarie (care ramanea vesnic deschisa). Era bine ingrijit si cu moralul ridicat, dar in cautare de senzatii tari.
Nastratin se pomeni, a doua zi consecutiv, cu un intrus in casa (desi nu locuia la parter, ci la etajul 5!). Cotoiul din vecini (un British Short Hair Blue – semanand leit cu acela din reclamele la mancare pentru pisici) sarea din balcon in balcon, intrand apoi pe usa de la bucatarie (care ramanea vesnic deschisa). Era bine ingrijit si cu moralul ridicat, dar in cautare de senzatii tari. Nastratin incerca (fara succes!) sa-l hraneasca cu somon afumat, se juca cu el, dupa care il evacua pe palier si se puse pe citit presa. Afla dintr-o gazeta de scandal ca Pepe (vai, nu stiti cine e Pepe?!) facuse o declaratie socanta si definitiva: „Imi e rusine ca Oana a fost sotia mea!“. Era vorba, evident, despre fosta iubita a lui Cove si actuala pasagera clandestina pe traseul Tudy – Mirco Maschio („un patetic cu puta mica“, cu care se intretinuse cordial, doua nopti la rand, intr-un hotel din Amzei) – Manyx (fiul vrajitoarei Bratara, din Mogosoaia).
Nastratin stramba din nas si trecu la Delia Matache, care se confesa ca lucrul cel mai indraznet pe care il facuse fusese sa cante la Strehaia. Isi imagina (cu ochii mintii) scena – dizeuza falsand printre turnulete – asa ca fu tentat sa treaca rapid la Andreea Marin, numai ca aceasta era certata sever pentru ca „celulita se afla chiar pe picioarele Zanei, dandu-i pielii un aspect de omleta“. In plus, sanii vedetei se vad „complet aplatizati“! Ce tragedie… Nastratin se abtinu sa nu verse, dar
nici urmatoarea veste nu fu de natura sa-i schimbe starea de spirit: Iulia Vantur facuse o pasiune pentru best-sellerul american „Eat. Pray. Love“, de Elizabeth Gilbert. Nastratin nu citise cartea, dar vazuse filmul (cu Julia Roberts si Javier Bardem), pe care il calificase instantaneu drept o porcarie sulfuroasa.
In fine, o revista glossy ii aducea la cunostinta ca „Andreea Belba, o celebra fata de oras“ (Nastratin era si el orasean, dar nu auzise in viata lui de fiinta asta!), lansase prima ei carte – „Epifaniile iubirii“. Cica „i-a venit ideea si inspiratia sa scrie pe o plaja din Monaco. (…) Nu a lucrat foarte mult la carte, fiind destul de ocupata si calatorind mai tot timpul. Intre America, Paris, Milano, St. Tropez, Andreea s-a gandit sa arate lumii ca o fata de oras, din Romania, poate sa descrie tara asta cu arhitextura deosebita, cu muzee exceptionale si cladiri interesante“. Nastratin se intreba: oare cate muzee (exceptionale sau nu!) vizitase fata asta in scurtul ei trecut, comparativ cu numarul de cluburi si disco-baruri in care isi facea veacul?!
Dadu din cap a dojana si trecu la un hebdomadar satiric, in care citi ca exalatatul Csibi Barna (aflat inca in libertate) il considera „criminal“ pe Avram Iancu (care, chipurile, comise un genocid in timpul revolutiei pasoptiste!): „Exista liste despre victimele masacrelor. (…) E vorba despre macelurile comise de moti. Avram Iancu are statui peste tot. (…) E aberant“. Nastratin mai citi o data, si tot nu-i veni sa-si creada ochilor… Ajunse la un raport al Curtii de Conturi, din care reiesea ca in registrele de evidenta operativa ale Muzeului Filatelic National nu fusesera inregistrate 668 de timbre foarte valoroase, din faimoasele emisiuni „Cap de Bour“ si „Principatele Unite“. In legatura cu stocul actual (rezultat prin inlocuirea marcilor postale autentice cu altele contrafacute), expertul international Fritz Heimbuchler afirma ca nu mai putin de 569 de timbre „Cap de Bour“
aflate in posesia autoritatilor romane sunt falsuri ordinare!
In vremea asta, televiziunile de stiri titrau de zor despre revenirea crizei mondiale, citandu-i pe cei de la „Wall Street Journal“: „Problema nu mai este lipsa de lichiditati – companiile americane
stau cu teancuri record de bani la saltea.
Datoriile companiilor si ale cetatenilor nu sunt iesite din comun. Problema reala este o lipsa cronica de incredere din partea actorilor financiari, atat intre ei, cat si fata de abilitatea guvernelor de a reporni cresterea economica. Armele din 2008 nu mai functioneaza acum“.
In Marea Britanie (la Londra, Liverpool, Manchester si Birmingham) continuau luptele de strada, intre fortele de ordine si bandele de huligani, infractori si anarhisti. Plictisit, Nastratin puse ziarele pe noptiera, inchise televizorul si adormi oarecum impacat cu sine. Atipi, dar, peste cateva minute, il trezi mieunatul motanului strain, intors pe balconul de la bucatarie. Ii dadu drumul in casa si se culca la loc.
Adormi cu gandul la timbrele falsificate si la celulita Andreei Marin.
Vlad Hogea
